Mi-am calcat orgoliul in picioare de prea multe ori. Pentru ce?
Pentru o voce, pentru un zambet, pentru o mangaiere, pentru un sarut atat de tandru atunci cand esti atat de suparata, si-ti inmoaie picioarele si-l ierti, ca doar e al tau.. pentru sentimentul ala de protectie pe care ti-l ofera un "baiat rau".
Pentru cuvintele alea prea frumoase pe care stia sa mi le spuna, de parca le citise din cartea cu cele mai frumoase basme, facute pentru fete naive ca mine.
" Imi pare atat de rau ca il crezi pe el, fata mea, vrea doar sa ne desparta, te minte.."
Si eu ca o fraiera indragostita, il credeam pe el, diavol cu chip angelic ce mi-a intrat in suflet, in locul unei persoane ce-mi poarta sangele si care imi voia doar binele.
Si mi-am calcat orgoliul in picioare pentru el, pentru ca l-am dorit dintotdeauna si am vrut sa-i dau tot ce aveam eu mai bun la schimb pentru nimic.
Dar nimicul ala pe care el putea sa-l ofere.. Doamne, nimeni pe Pamant nu mi-ar fi putut oferit un nimic mai frumos ca el..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu