Rebecca- Daphne du Maurier
luni, 28 februarie 2011
joi, 24 februarie 2011
miercuri, 23 februarie 2011
18 cu plus
Și îmi iubesc turbarea,căci te iubesc pe tine;
Urăște-mă , privește la mine cu dispreț,
Să te iubesc prin astea tu mai mult mă înveți."
Daca mi-ar fi spus cineva ca se vor schimba atatea lucruri, as fi ras.
Daca mi-ar fi spus ca sufletul meu ar fi devenit adult, l-as fi facut nebun.
Acum imi dau seama ca eu sunt nebuna.
Totul se schimba ametitor de repede, mi-as fi dorit in bine, dar nu tot ce mi-am imaginat ca va fi, s-a intamplat.
De fapt nimic.
Sau doar o parte insignifianta.
Mintea mea o ia razna, corpul meu nu ma mai asculta, e extenuat, si cere odihna non-stop, sa se fereasca de toata rautatea din jurul lui.
Oare rautatea are o limita?
O picatura.. Si depasesc pragul nebuniei.
Like you’re 18 years in with no way out
And you’re the star of the story you don’t care about
Just a little girl in a bigger world turning upside-down
Well, don’t you throw it all away
When no one’s here to pull you out..
And you’re the star of the story you don’t care about
Just a little girl in a bigger world turning upside-down
Well, don’t you throw it all away
When no one’s here to pull you out..
"-Pune-ti o dorinta, fetita..
- Imi doresc.."
vineri, 11 februarie 2011
Cosmar
Prefa-te ca nu ma auzi, n-am sa te aud nici eu.
Prefa-te ca nu ma vezi, n-am sa te vad nici eu.
Nu e ca si cum mi-ar pasa prea mult.
Nu sunt in zilele mele bune, cosmarul de azi-noapte m-a facut sa-mi incep ziua cu piciorul stang. Am tipat la ai mei de dimineata, abia mi-am miscat fundul pana la scoala, nu am pus nimic in gura de aseara, si n-am de gand sa ma ridic din pat pana maine. Am ignorat orice azi, nu mi-a stat gandul la nimic, si m-a dus privirea pe geam departe, la ore. Daca o sa continui asa nu stiu ce se alege de mine. Si nu sunt mandra de asta. Stau prost cu psihicul, asta e clar. Chiar daca incerc eu sa maschez una-alta, veselia din vocea mea acopera urletele de durere dinauntru.
Revenind la cosmarul de azi-noapte. M-am visat intr-un loc public, pe jumatate dezbracata, langa el, incercand sa-l conving sa vina cu mine. Unde, nu stiu. De ce, nu stiu. Stiu doar ca plangeam si il imploram sa aiba incredere in mine, si sa ma urmeze. Si el se incapatana sa ramana acolo, razand de mine, de plansul meu cu sughit si de faptul ca incercam sa ma acopar pentru ca toti se uitau la mine si radeau.
Nu stiu ce semnificatie a avut visul asta, dar m-a facut sa tresar de dimineata, si pur si simplu mi-a stricat toata ziua. Am nevoie de o gura de aer, dar sunt prea irascibila sa spun cuiva sa mearga cu mine undeva afara, iar singura.. singura nu ies nicaieri. Nu risc sa ma vada nimeni cum imi plang de mila singura, pe strazi.
joi, 10 februarie 2011
Grozav.
Masti,masti si iarasi masti.
Lumea asta e plina de oameni falsi.
Ar fi trebuit sa ma obisnuiesc cu asta.
Lumea asta e plina de oameni falsi.
Ar fi trebuit sa ma obisnuiesc cu asta.
miercuri, 9 februarie 2011
Stare idioata part II
Nu stiu de ce, nu am motiv. E ceva mai bine ca in ultimele zile, mintea mea incepe sa-si reia cursul "normal". Sau cel putin undeva aproape.
E prima oara cand sunt cu adevarat fericita ca ma duc in fiecare zi la scoala. Asa imi tin mintea ocupata. Macar alea 7 ore pe zi. Limitele la matematica, Eminescu la romana, si uite asa dau de lucru neuronilor de blonda ( aia care mai sunt functionabili ).
Si revin la starea idioata. E asa frumos afara, si eu prefer sa stau in casa, cu o javra de laptop in brate , in pijamale (desi e abia 4 dupa-amiaza) , bagata in plapuma pana in gat. Nu sufar, nu plang, nu mi-e dor. Sunt indiferenta. Da, asta e cuvantul potrivit. Indiferenta. Daca eram asa cu cateva luni in urma, acum eram bine-merci. Daca.
Ah, da. Alt motiv pentru starea asta. Timpul. De ce Dumnezeu trece asa repede? Parca ieri eram un gandac , cu ochii beliti, analizam baietii si fetele mari ( care pentru mine inseamna sa aiba peste 15 ani ) . Abia aveam si eu 12-13 ani si eram cea mai fericita fetita. Asta pentru ca inca nu intrasem la pubertate si inca nu urlau hormonii in mine dupa cururi bombate si buze carnoase. Eh, asta se intampla acum 5-6 ani. Acum , acum e alta poveste.
Acum nu mai urla hormonii in mine, urlu eu la ei. De fapt urlam in cor. Si sufar, si iubesc, si dau dracu. Off Doamne, de ce m-ai facut fata?
Ok, acumnu sufar, si nu plang, si nu mi-e dor.
Am nevoie de un dus.
You'll never see me again
So now who's gonna cry for you?
E prima oara cand sunt cu adevarat fericita ca ma duc in fiecare zi la scoala. Asa imi tin mintea ocupata. Macar alea 7 ore pe zi. Limitele la matematica, Eminescu la romana, si uite asa dau de lucru neuronilor de blonda ( aia care mai sunt functionabili ).
Si revin la starea idioata. E asa frumos afara, si eu prefer sa stau in casa, cu o javra de laptop in brate , in pijamale (desi e abia 4 dupa-amiaza) , bagata in plapuma pana in gat. Nu sufar, nu plang, nu mi-e dor. Sunt indiferenta. Da, asta e cuvantul potrivit. Indiferenta. Daca eram asa cu cateva luni in urma, acum eram bine-merci. Daca.
Ah, da. Alt motiv pentru starea asta. Timpul. De ce Dumnezeu trece asa repede? Parca ieri eram un gandac , cu ochii beliti, analizam baietii si fetele mari ( care pentru mine inseamna sa aiba peste 15 ani ) . Abia aveam si eu 12-13 ani si eram cea mai fericita fetita. Asta pentru ca inca nu intrasem la pubertate si inca nu urlau hormonii in mine dupa cururi bombate si buze carnoase. Eh, asta se intampla acum 5-6 ani. Acum , acum e alta poveste.
Acum nu mai urla hormonii in mine, urlu eu la ei. De fapt urlam in cor. Si sufar, si iubesc, si dau dracu. Off Doamne, de ce m-ai facut fata?
Ok, acum
Am nevoie de un dus.
You'll never see me again
So now who's gonna cry for you?
luni, 7 februarie 2011
calci pe amintiri
Imi plang buzele. Le-am batut, le-am torturat. Vreau sa le fac sa taca, sa nu mai tipe, sa nu mai ceara sarutul tau.
Imi plang mainile. Le-am batut, le-am pierdut, au fugit de acasa. Cautau disperate mainile tale.
Imi plange parul. L-am smuls pe tot, l-am facut sa uite cum te jucai in el.
Imi plang urechile. Le-am ranit sa nu mai auda ca vocea ta lipseste.
Imi plange vocea. N-o mai las sa spuna nimic, sa nu-si dea seama ca nu se adreseaza tie.
Imi plang ochii. Ii tin tot timpul inchisi, sa nu observe ca pe tine nu te vad.
Imi plange trupul. L-am muscat, l-am lovit, i-am zgariat toata pielea, sa-l fac sa iti uite mangaierile si sa nu mai urle dupa atingerile mainilor tale.
Nu vreau sa-mi amintesc zilele rele cu noi, le vreau doar pe cele bune. Ele sunt tot ce mi-au ramas de la tine. Amintiri, mesaje in telefon ( pe care ma jur ca nu le mai sterg niciodata ), 3 poze si o explicatie.Pe care inca ti-o cer, si care intarzie sa apara. Nu stiu ce am facut, ce poate n-am facut, ce am gresit, si probabil ca asta o sa ma intreb mereu. Nu-mi pare rau de nimic, doar de faptul ca inca nu stiu de ce s-a terminat.
In schimb tu calci pe amintiri cu atata ura, incat mi se face groaza sa nu mi le ranesti pe ale mele..
Imi plang mainile. Le-am batut, le-am pierdut, au fugit de acasa. Cautau disperate mainile tale.
Imi plange parul. L-am smuls pe tot, l-am facut sa uite cum te jucai in el.
Imi plang urechile. Le-am ranit sa nu mai auda ca vocea ta lipseste.
Imi plange vocea. N-o mai las sa spuna nimic, sa nu-si dea seama ca nu se adreseaza tie.
Imi plang ochii. Ii tin tot timpul inchisi, sa nu observe ca pe tine nu te vad.
Imi plange trupul. L-am muscat, l-am lovit, i-am zgariat toata pielea, sa-l fac sa iti uite mangaierile si sa nu mai urle dupa atingerile mainilor tale.
Nu vreau sa-mi amintesc zilele rele cu noi, le vreau doar pe cele bune. Ele sunt tot ce mi-au ramas de la tine. Amintiri, mesaje in telefon ( pe care ma jur ca nu le mai sterg niciodata ), 3 poze si o explicatie.Pe care inca ti-o cer, si care intarzie sa apara. Nu stiu ce am facut, ce poate n-am facut, ce am gresit, si probabil ca asta o sa ma intreb mereu. Nu-mi pare rau de nimic, doar de faptul ca inca nu stiu de ce s-a terminat.
In schimb tu calci pe amintiri cu atata ura, incat mi se face groaza sa nu mi le ranesti pe ale mele..
Abonați-vă la:
Postări (Atom)





